Gheisa

Situate undeva la granita dintre prostitutie si dame de companie, statutul gheiselor a ramas neclar chiar si in zilele noastre. Daca la nivelul anului 1930 existau circa 80 000 de gheise, astazi, pe intregul teritoriu al Japoniei nu traiesc mai mult de 10 000.

Majoritatea gheiselor activau in capitala Tokio, unde in prezent mai exista doar 100 de asemenea femei, certificate oficial de autoritatile nipone. Alegerea de a deveni o gheisa este un act voluntar, care este reglementat de lege. In trecut, doar femeile a caror mama fusese o gheisa, puteau continua aceasta traditie. In ciuda acestor noi aspecte, antrenamentul si pregatirea gheiselor a ramas la fel de riguros in cadrul scolilor care se straduiesc sa mentina acest obicei.

Tinerele fete trebuie sa dea dovada de o mare ambitie, dublata de un talent pe masura, pentru a excela in artele dansului, cantecului si muzicii japoneze.

Accentul se pune totusi pe rafinarea artei conversatiei si stapanirea tehnicilor din Shunga, artele sexuale japoneze. In ciuda acestui aspect si a sutelor de controverse create in jurul subiectului, gheisele din liniile traditionale nu ofera servicii sexuale clientilor.

Sayuki-Tokyo-geisha-night

Anturajul

Inconjuraţi-va cu oameni curati, pozitivi, potriviţi.  Asociaţi-vă cu învingători. Zburaţi mai bine cu vulturii, decât să scurmaţi împreună cu găinile.

Intrucât unii oameni au – în mod intenţionat sau nu – o influenţă puternică asupra voastră, este bine să fiţi extrem de atenţi cu cine alegeţi să vă petreceţi timpul.  Anturajul poate sa va ridice, sau poate s ava distruga.

Este dovedit stiintific că doar alegerea unui „grup de referinţă” negativ este de ajuns pentru a condamna o persoana la eşec si ratare în viaţă.

Grupurile voastre de referinţă sunt persoanele cu care vă identificaţi – cei alături de care munciţi, cu care sunteţi prieteni, cu care trăiţi şi vă implicaţi în activităţile din timpul liber.

Asemeni unui cameleon, adoptaţi inconştient atitudinile, comportamentul şi opiniile celor cu care vă asociaţi.

Pentru a cunoaşte oameni noi, optimişti, de obicei trebuie să încetaţi sa vă asociaţi cu unele personae din vechiul grup. îndepărtaţi-vă mai ales de oamenii care gândesc negativ. Ei sunt cauza principală a celor mai multe nefericiri din viaţa voastră.

Este suficient să vă complăceţi într-o relaţie negativă, rea, toxica, otravita, pentru a vă opri întregul vostru potenţial de succes şi fericire. Nu există influenţă mai puternică decât oamenii din jurul vostru.  Alegeţi-i cu grijă.

zen-garden

 

Pasiunea

De tine depinde daca ai curajul sau nu sa iesi din rand. De tine depinde daca alegi sa supravetuiesti sau sa traiesti viata.

Uneori poate simti ca nimic nu are sens, poate uneori ti-e frica, simti ca nu vei reusi sau ca nu ai nici un suport dar viata iti ofera mici semne si la sfarsit, toate punctele de suspensie capata sens si se conecteaza.

Cand ai gasit acel lucru care te umple de pasiune si care te impinge inainte inseamna ca asta e vocatia ta, misiunea ta, cand faci acel lucru si totul in jurul tau dispare.

Apoi, e timpul sa treci la un alt nivel pentru ca degeaba inveti si reusesti daca nu dai mai departe, sa ii inveti si sa-i ajuti  si pe ceilalti. Lumea se poate schimba de la un grup mic. Priveste ce s-a intamplat cu Steve Jobs, Henry Ford, Edison, Einstein …  sau isteria creata de Facebook.  Si de fiecare data, totul a pornit de la o  PASIUNE. O pasiune care a schimbat viata a milioane de oameni.

Tot ce au facut a fost sa creada cu tarie ca vor reusi sa isi implineasca visul.

Photoshop2090

Coruptia

Vorbim despre corupţie ori de câte ori un deţinător al puterii, un funcţionar public sau orice ocupant al unei funcţii publice, este determinat prin recompense financiare sau de altă natură, de exemplu promisiunea sau favorizarea unei promovări (cum ar fi functia de presedinte, de prim-ministru, de ministru etc.),  să întreprindă acţiuni care îl favorizează pe cel care oferă recompensa (care poate fi chiar el), cauzând în acest fel prejudicii publicului şi intereselor sale.

Vorbim despre comportament corupt atunci când avem de a face cu activităţi care sunt deviate de la îndatoririle formale ale unei funcţii publice în favoarea unor câştiguri private, pecuniare sau de statut, obţinute de persoane sau grupuri(clanuri, familii, mafii, interlopi).

Poate cea mai importantă modalitate de definire corupţia, datorită posibilităţilor pe care le oferă pentru înţelegerea şi combaterea fenomenului, este cea din perspectivă economică: „corupţia este un proces de transfer de la un sistem prestabilit de preţuri spre mecanisme caracteristice pieţei libere”.

Corupţia este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă ţara noastră. Aceasta este semnalată de către cercetările sociologice efectuate în rândul populaţiei, de către organizaţiile societăţii civile specializate în domeniu, dar şi de organismele internaţionale partenere.

Practicile neetice raspandite pot fi cauzate, între altele, şi de tradiţiile şi cultura unui anumit popor, aşa cum pare sa fie şi cazul României. Corupţia are rădăcini adânci în ţara noastră. Este bine cunoscut faptul că în cazul regimului fanariot vânzarea şi cumpărarea de funcţii publice, începând cu cea de domnitor (un fel de presedinte), care se târguia la Istambul, era practica curentă. La fel şi deturnarea banilor publici (cum ar fi azi cei pentru autostrazi si investitii) şi spolierea populaţiei (taxe si impozite nenumarate).

Bineînţeles, atunci când condamnăm situaţia din Ţările Române din acea perioadă, nu trebuie să uităm că tranzacţionarea poziţiilor oficiale era foarte răspândită în epocă şi în Franţa, Anglia sau Suedia. Pentru a ilustra nivelul la care a ajuns corupţia în exteriorul arcului carpatic amintim răspunsul pe care Alexandru Ghica, domnitor al Ţării Româneşti (a fost primul domnitor regulamentar al Țării Românești, între aprilie 1834 și  octombrie 1842, iar mai târziu caimacam domnesc), l-a dat unui diplomat englez care l-a întrebat de ce se doreşte aducerea unui prinţ străin pe tronul viitorului stat unificat: dacă aş fi instalat eu ca domnitor aş fi obligat de obiceiurile noastre să îmi numesc în toate funcţiile oficiale rude, prieteni, protejaţi.

Cea mai mare îngrijorare a Bruxelles-ului si Washington-ului vizavi de România se leagă de corupţie.  Fiecare discutie, fiecare semnal, fiecare articol despre Romania incepe si se termina cu aceata tema. Pentru că acesta este un fenomen care slăbeşte întreaga societate, întreaga economie şi care cangrenează.  Dacă nu este oprit, poate să cangreneze o întreagă ţară.  De fapt, a cangrenat intreaga tara. In Romania se produce din ce in ce mai mult, PIB-ul este din ce in ce mai mare. Dar acest lucru nu se vede in nici un domeniu pentru ca procentul  pe care cei aflati la putere il fura prin diferite metode este din ce in ce mai mare.  Muncim din ce in ce ce mai mult si mai bine, dar traim din ce in ce mai prost pentru ca se fura din ce in ce mai mult.

Lupta impotriva coruptiei  ar trebui sa fie dusa de stat si institutiile sale. Realitatea romaneasca ne arata insa un fenomen pervers, care, daca nu va fi stopat de votul si vointa cetatenilor, va deveni parghia care va rostogoli Romania in haos  si autodistrugere. In tarile in care statul, guvernul  îşi exercită puterea în mod discretionar, intensiv şi extensiv, gradul de integritate publică este substanţial mai redus si potentialul de crestere a coruptiei creste exponential. Mimarea democratiei nu este democratie.

Forma cea mai grava si periculoasa de coruptie, este coruptia realizata prin mijloace legale, dar evident neetice.  Ordonantele de urgenta   si asumarile de raspundere (ce era asa urgent de nu putea  urma calea normala)  sunt de cele mai multe ori exemple de manual in acest sens.

Situatia in Romania a devenit critica in acest moment. Adica suntem in pragul unui moment critic care poate provoca fenomene sociale, politice si economice negative, de intensitate majora. Acest moment critic este provocat de o serie de actiuni cu un potential distructiv urias, nu numai pe termen scurt, ci mai ales pe termen mediu si lung.

Coruptia este deja considerata de oamenii politici normala, furtul din bani publici  justificat,  Fapte  care pareau ca se afla la cote pe care nimeni nu va indrazni sa le atinga sunt dezvaluite zilnic. Si iata ca se poate. Nu conteaza Romania, nu conteaza cetatenii romani, conteaza doar interesele personale si de clan, conteaza doar puterea si banii.

In Romania oligarhica, nu mai putem vorbi de problema absentei autoritatii statului in combaterea coruptiei, caci problema este chiar statul, care din principal element in combaterea  coruptiei a devenit principalul generator de coruptie.  Se vede inca odata, ca instititutiile statului nu ca nu functioneaza, ci ca functioneaza  ca parghii pentru implementarea si protectia coruptiei si a coruptilor.

Si toate astea pe banii nostrii, munciti din greu.

Sunt doua mari generatoare de coruptie si hotie la nivel inalt in Romania: imunitatea parlamentarilor si demnitarilor si finantarea partidelor! Amandoua trebuiesc rezolvate urgent! Parlamentarii  sa nu beneficieze de niciun fel de imunitati altele decat declaratiile si initiativele din parlament, si finantarea partidelor  doar din cotizatii. Stiu ca nu le convine nici parlamentarilor si nici acolitilor lor, dar parlamentul, din garantul si institutia centrala a democratiei, a ajuns un refugiu pentru infractori. Iar partidele sunt placi turnante pentru bani negrii furati in fel si chip de la buget!
Singurul partid in care voi mai putea avea incredere si vota este acela care va rezolva radical aceste doua mari si grave probleme!

Incerc sa-mi imaginez, cu mare ingrijorare, nivelul de coruptie la care s-ar ajunge atunci cand  un singur partid va detine toate mijloacele, parghiile si functiile de putere, daca deja acum excesele sunt majore.

Alexandru-Ghica

Depinde de tine

In viaţă, lucrurile sunt menite să se rezolve bine, iar acest adevăr se aplică inclusiv finanţelor tale. Dacă vrei să fii fericit, ai nevoie de o oarecare siguranţă financiară. De asemenea, o muncă bine făcută ar trebui sa fie platita bine.

Dacă nu eşti plătit în mod corespunzător acolo unde lucrezi şi crezi că aceasta se întâmplă dinanumite motive care depind de tine, ia măsuri. La urma urmei, acum ai mai multe şanse de succes: acum eşti mai motivat, acum ai maturitatea necesară ducerii la bun sfârşit a unui proiect chiar complex.

Singura persoană în stare să te oprească în drumul tau catre succes eşti tu însuţi.

Câştigul nu este neapărat condiţionat de studiile absolvite.

Lumea e plină de absolvenţi de învăţământ superior incompetenţi. Trebuie să-ţi iubeşti meseria ca s-o faci bine.

Succesul nu îl obţii decât dacă eşti în armonie cu activitatea ta şi dacă i te consacri cu toată fiinţa. Cei care sunt mulţumiţi de ceea ce fac se simt mai stăpâni pe situaţie şi în viaţa lor particulară şi cad mai rar victimă stresului.

Contează foarte mult să te cunoşti pe tine însuţi, dacă ţii să ai succes.

Trebuie să ştii care îţi sunt atuurile şi punctele forte, ca să-ţi alegi strategiile adecvate.

Alegerea profesiei, alegerea activitatilor care sa corespunda idealului personal de succes reflectă personalitatea individului. De pildă, slujba ta în momentul de faţă. Dacă tu ţi-ai ales-o, ea ar trebui să reprezinte opinia ta despre propriile calităţi. Dacă ai un post sub nivelul capacităţilor tale, înseamnă că nu prea ai încredere în tine însuţi, nu ai îndrăznit să te tintesti mai sus, fiindcă nu ai fost sigur că ai face faţă. Mai peste tot există angajaţi care se uită la şefii lor, spunându-şi „Şi eu aş putea face ca el”, dar nu folosesc oportunitatile  atunci când acestea apar. De ce?  In parte, din cauză că se îndoiesc  de ei înşişi, în parte pentru că se tem de dezamăgiri. Poate că într-adevăr se vor simţi dezamăgiti că nu au obţinutsuccesul cautat, dar cel puţin vor şti că au Încercat.

Dacă tu crezi că poţi avea succes, ai datoria faţă de tine însuţi, fata de familia ta si fata de cei din jurul tau sa faci efortul necesar pentru al obtine.

Nu depinde decât de tine să arăţi că eşti BUN. Pur şi simplu nu ai cum să dai greş daca folosesti oportunitatile, ai incredere in tine, faci ceea ce trebuie asa cum trebuie, esti perseverent şi  nu te descurajezi.

218184_10151019547457257_1218112221_n

Dependenta

Există două feluri de dependenţă, cea fiziologica, materială, şi cea psihologică.   Avem nevoie de hrană, de apă, de aer, locuinta, viata sociala …   Depindem de aceste elemente. Acestea dau dependenţa materială.

Ea face parte din ordinea lucrurilor, prin urmare este naturală. Este in regulă. Devine periculoasă sau nenaturală cand, de pildă, nu poţi supravieţui fără un anumit tip de hrană. Dacă nu poti trăi, sa zicem,  fără  carne ai ieşit din ordinea lucrurilor. Esti dependent intr-un alt sens. Patologic. Absenţa cărnii te face să suferi. Te tulbură, te dă peste cap. Esti nemultumit, suparat, nefericit. Sau fara tigari, sau alcohol, sau droguri, sau sex…

Pentru a supravieţui psihologic avem nevoie de hrană psihologică. Depindem de ea.  Avem nevoie de afecţiune, recunoaştere, apreciere. Aceasta este dependenţa psihologică in sensul ei natural. Este in regula.  Ca şi in cazul dependentelor materiale, devine nocivă cand ai nevoie ca aceste „alimente psihologice” să vină doar de la cineva sau ceva anume.  De exemplu, vreau neapărat ca tata sau mama să mă iubească. Nu contează că alţi bărbaţi sau femei sunt afectuoşi cu mine. Eu vreau ca tata sau mama să ma iubească! Dar tu crezi ca nu este asa, sau nu suficient de mult şi  suferi. Esti profund nefericit.  Vrei neaparat ca echipa ta sa castige.

Esti  dependent emoţional.

Intr-o lume in care totul este interconectat, independenţa este imposibilă. Un anumit grad de dependenţă este binevenit şi util. Dincolo insă de acest punct optim, dependenţa produce suferinţă.

Care este substratul dependenţei? Este actul de a te agăţa de   cineva, un părinte, un partener, un copil, un profesor, un prieten, o echipa de fotbal…  De ce te agăţi?  Din ignoranţă. Nu ştii cine eşti. Ignoranţa conduce la dependenţa, iar dependenţa conduce la suferinţă. Aceasta este ecuaţia.  Reciproc, cunoaşterea, intelegerea, conduce la libertate, iar experienţa libertăţii te face multumit, chiar fericit.

Pasi-spre-succes

Depresia

Depresia a erupt în lumea noastra  în cadrul ultimei generații. Cred că o contribuție importantă – nu singura, dar importantă la această erupție a depresiilor, este că oamenii au experiențe care sunt dezamăgitoare deoarece standardele lor sunt prea ridicate.  Și atunci când trebuie să-și explice aceste experiențe cred că ei sunt de vină. Așa că rezultatul general e că o ducem mai bine, obiectiv vorbind, și ne simțim mai rău.

quote-Sun-Tzu-you-have-to-believe-in-yourself-89945

Umanism

Occidentul, care crede ca mantuirea omului se poate realiza in afara oricarei legaturi cu divinul, si de aici neintelegerea Tainelor, ba chiar negarea lor este intr-un moment de criza profunda.

Occidentul al carui umanism (de altfel extrem de valoros) vede pe om taiat de credinta, suflet, spiritualitate si de legaturi sufletesti cu natura si nu o considera pe aceasta decat ca un obiect de exploatare economica. Si astfel, e firesc sa nu constatam aceasta simtire a vrajei si a frumusetii indefinite a naturii de care omul are absoluta nevoie pentru a se imbogati sufleteste si intari trupeste.

Asistam la un occident fara credinta si fara biserici. Au reusit ceea ce n-au reusit comunistii cu forta in estul Europei, distrugerea credintei si a bisericilor. Catedrale superbe, construite ca sprijin si simbol pentru crestini si crestinism, au devenit simboluri capitaliste prin transformarea lor intr-un soi de muzee sau sali de concerte rock. Locuri sfinte, fortate sa devina « eficiente economic ». Am asistat, cu teama, nu demult, la un astfel de « eveniment »  si in Romania.  Sper sa fie si ultimul.

Si azi, se pare ca incepe sa simta intreaga omenire ca o cauza importanta a crizei prin care trece civilizatia contemporana e ruperea omului de natura sa divina, care duce si la  ruperea de natura ca mediu de liniste, meditatie, succes si evolutie.

De altfel, umanismul occidental, valorile sale, definite si realizate in interiorul crestinismului (uneori pornind de la negarea valorilor crestine sau chiar a divinitatii), va deveni cu adevarat universal, va face cu adevarat parte din umanitate, si isi va pune in valoare forta si frumusetea,  abia din momentul in care, fara ura si fara partinire, se va reintegra in izvorul sau initial, crestinismul.

Dorinta neîntrerupta si insistenta de a cunoaste Adevarul, ne va trezi fortele virtuale (germenii lor dormiteaza în noi) si ne va schimba complet viata noastra, destul de  bulversata altfel. Atunci vom putea contempla fericiti diversele înfatisari ale existentei noastre.

Prea ne-am obisnuit,  în ignoranta noastra,  sa calatorim cu neastâmpar si dezechilibru, într-o lume mutilata de finante, economie, eficienta, pragmatism, egoism, media …   O lume in care ne inchinam  la multinationale si deificam escroci plini de bani. O lume in care nu mai este loc pentru Noi ca fiinte, ci doar pentru noi ca forta de munca numai buna de stors si exploatat. O lume in care ne petrecem viata la serviciu, vacanta  pe datorie,  in case care nu sunt ale noastre, mandrii de masini care doar subliniaza existenta noastra efemera, cu scurte si superficiale priviri aruncate spiritualitatii, si atunci parca jenat de situatie.

Relele consecinte ale hoinarelii în aceste sfere inferioare, se reflecta asupra noastra ducand la degradare morala, psihica, fizica si desigur spirituala.

hqdefault

Nu suntem tampiti

Nu am simpatii politice, si nici  antipatii, cu exceptia catorva oameni politici  si nu partide.  Au fost multe nenorociri venite de la secretarii de stat, ministrii, prim-ministrii si presedintii romani.

Periculoasa mi se pare insa declaratia prim-ministrului Ponta, care ne explica de ce nu este nevoie de competenta in guvern.  Astept sa continue acest serial kafkian cu explicatiile care sa sustina ca ministrii cei mai buni sunt cei cu dosare penale.  Aluzii la asta deja exista.

Nu ca ar fi o noutate. Ministrii puscariabili au fost deja nenumarati din toate partidele.  De fiecare data, presedinti de partide, prim ministrii, ne-au fluturat stindardul prezumtiei de nevinovatie, si ce mare nedreptate i-am face individului cu dosar penal daca nu l-am numi ministru. Sau macar secretar de stat. Nu de asta este vorba, ca nu-l da nimeni afara din tara, nu-l opreste nimeni sa-si dovedeasca nevinovatia, nu-l opreste nimeni sa faca afaceri sau sa fie angajat. Este vorba de minima prudenta, de a nu da pe mana cuiva a carui corectitudine, loialitate fata de tara, coruptibilitate sunt puse in discutie  in mod oficial, miliarde de euro.  Ma intreb daca domnul prim-ministru si-ar pune administrator al conturilor sale bancare un cetatean care tocmai are un proces de furt. Argumentul prezumtiei de nevinovatie este  aiuritor si de altfel  total nepotrivit, dar si total imoral. De parca cei cu dosare penale ar trebui cumva mangaiati si recompensati pentru asta.   De parca Romania ar fi o tara cu 100 de locuitori si aia tembeli, asa ca n-ai de unde alege si lua  macar unul inca necorupt si care sa se si priceapa la domeniul respectiv.

Dar Romania este o tara care,  in pofida eforturilor facute de cei care s-au succedat  la putere  de la al II – lea razboi mondial  incoace,  de a distruge intelectualitatea si implicit specialistii , continua sa produca specialisti de mare valoare practic in toate domeniile.  Este o tara cu resurse intelectuale incredibile. Si spun asta in cunostiinta de cauza.

Argumentul sustinerii politice este la fel de fals si periculos, daca presupunem ca partidul respectiv doreste binele tarii si bunastarea romanilor.  Sustinerea politica vine in esenta de la liderii  si parlamentarii partidului sau aliantei  respective. Acestia sustin de regula orice pentru care primesc indicatii (sau ordine) sa sustina.  Cu atat mai mult vor sustine o initiativa bine facuta si argumentata  de specialisti si sustinuta de prim-ministru si presedintele partidului de guvernamant.  Desigur,  pornesc  de la ipoteza ca parlamentarii doresc binele tarii si bunastarea populatiei si nu interese personale si de partid  (sau grupare de interese).  Sau cumva prim-ministrul ne sugereaza ca aceasta ipoteza  nu este adevarata.

E drept ca un expert este incomod.  E drept ca un specialist nu face sluj  in fata  prim ministrului sau a presedintelui. E drept ca un expert nu propune o solutie proasta sau daunatoare tarii  doar ca sa serveasca interese personale si de partid sau grupe  de interese.  E drept ca un expert va avea opinii diferite fata de liderii politici, ca de aia este expert, sa se priceapa si sa aiba opinii corecte.  Adica, este clar ca pentru  o clasa politica corupta, specialistii sunt incomozi.  S-ar putea chiar sa incerce sa opreasca coruptia si hotia. Si asta este probabil (sau sigur?) inacceptabil.   Si iar ma intreb, daca prim-ministrul ar accepta ca profesor de matematica pentru copii sai  o coafeza cu sustinere politica.

Dar chiar sa ajungi sa sustii astfel de aberatii, cum ca nu ai nevoie de ministrii care sa se priceapa (chiar ar fi bine sa fie la cel mai inalt nivel la domeniul respectiv), nu a indraznit inca nimeni. Si asta arata un mod de a gandi, un model atitudinal si o mentalitate extrem de periculoase, evidente si vizibile in multe alte situatii pana acum. Toate nefaste pentru Romania si poporul roman. Si asta indiferent de declaratiile electorale si demagogice dulcege. Romania are nevoie de oameni verticali, priceputi, gospodari, dar si loiali tarii si poporului si nu tagmei care i-a impins in functii inalte.  Ne asteapta vremuri grele. Ma tem ca asta este doar inceputul.

Omul asta chiar ne crede tampiti.  Si nu suntem.

Aristotle-quotes-33

 

Relatii 2

 

Orlando 341

Fiecare relatie este o reflectie a felului în care te vezi.

De pilda, daca te tratezi bine, esti tratat bine.   Daca nu esti bine tratat înseamna ca trebuie sa fii atent si sa vezi în ce domeniu nu te pretuiesti. Aplicînd acest principiu, îti asumi responsabilitatea pentru relatiile tale si nu mai dai vina pe ceilalti cînd nu obtii ceea ce vrei.

Aceasta e o schimbare  in felul de a gîndi, pentru ca am fost programati sa credem ca noi contribuim cu 50% într-o relatie, În realitate, într-o relatie fiecare partener contribuie cu 100%, si numai daca iti asumi partea ta de responsabilitate 100% vei simti întregul ei potential.

Constientizînd aceasta dinamica, întelegi ca partenerul poate deveni fie dusmanul, fie aliatul tau. În functie de starea de spirit in care esti. Poate au existat momente cînd te-ai simtit frustrat de propria viata si ai dat vina pe relatie. Daca din fericire, partenerul tau  a fost puternic si nu a acceptat iluzia pe care o proiectai  asupra  relatiei voastre, ceea ce ti-a permis sa te  reanalizezi mai profund si sa rezolvi adevarata problema.

Gînditi-va la cele mai importante relatii ale voastre sentimentale si de alt tip, si vedeti cum va oglindesc. Daca exista ceva ce ati dori sa schimbati, gînditi-va întîi daca nu este ceva pe care a-ti putea sa-l schimbati  voi înauntrul vostru.

Trebuie sa  va amintiti mereu un lucru important: nu puteti schimba pe altcineva. Numai voi va puteti schimba.

Dar, schimbîndu-va voi,  transformati felul în care percepeti relatia si s-ar putea sa creati un mediu care sa faca posibila si schimbarea celorlalti.

Comunitatea Europeana

Lupul insetat de sange a imbatranit intr-o vreme si neputincios cum era nu mai prea putea vana. Sa dus asadar intr-o pestera, s-a asezat acolo si a inceput sa strige la animalele care treceau:

– Ah, dragele mele animale, am imbatranit deja si nu mai stiu cat o sa mai traiesc. Vreau totusi acum, chiar daca e tarziu, sa uitam cele trecute, vremurile cand va vanam ca sa va mananc. Vreau acum sa facem o conventie de pace, de dragoste, sa ne impacam, sa impartim ce am adunat si sa fim una !

Prin vecinatate treceau iepurele, caprioara, viezurele si multe alte animalute; l-au crezut, au raspuns la chemarea lui si s-au dus langa el. El insa le-a sfasiat si si-a saturat foamea, umpland intrarea pesterii cu oase multe. La un moment dat a aparut si vicleana vulpe, a dat roata pesterii si dupa ce a cercetat-o cu atentie, a auzit invitatia lupului care o chema sa vina langa el, sa se uneasca in dragoste si prietenie. Atunci vulpea i-a raspuns:

– Oh, bietule lup, bine le mai spui tu acum ! Toate suna foarte frumos, dar pe dinafara pestera ta e plina de oase proaspete. Te cred, desigur, ca doresti foarte mult si vrei sa fim una, dar mie, asa cum intelegi tu unirea, nu-mi place deloc. Pentru ca, intr-adevar, daca te cred si vin langa tine tu ma mananci si dupa ce ajung in pantecele tau, atunci fireste ca vom fi una. Eu nu voi mai exista deloc si tu vei fi numai unul, de aceea pe mine ma iarta si cauta-ti alti prosti ca sa fii una cu ei.

Unirea pe care incearca s-o infaptuiasca astazi  Comunitatea Europeana are ca model metoda lupului.

Desigur, optiunea de a adopta o atitudine de iepure sau de vulpe ne apartine.

[subscribe2]

Despre Uniunea Europeana

Anumite cercuri oculte şi obscure, având drept instrumente pe cancelarul german Konrad Adenauer şi pe ministrul de externe al Frantei Robert Schumann, au lansat ideea construirii unei Comunităti Europene a cărbunelui şi a otelului.

Pentru această idee au semnat în aprilie 1951,  Franta, Germania de Vest, Italia şi tările Beneluxului. La 25 martie 1957 aceste tări au purces şi au contrasemnat Conventia de la Roma, creând astfel CEE (Comunitatea Economică Europeană), care avea deja organe şi mecanisme legiferate pentru luarea deciziilor.

Această CEE s-a extins treptat, cuprinzând apoi 15 tări. In februarie 1992, în orasul Maastricht din Olanda, cele 12 tări de pe atunci au semnat şi au intrat deja în procesul de transformare a CEE în Uniunea Europeană (UE) prin celebra Conventie de la Maastricht. Prin validarea ei s-a modificat radical conventia initială de constituire semnată la Roma în 1957, comunitatea economică a intrat într-un proces de unificare militară, politică şi monetară şi deja s- a creat UE.

Din acest moment au început să apară tot mai mult nori negri
la orizontul Europei şi a devenit vizibil caracterul antidemocratic prin care se încearcă constituirea acestei uniuni.

[subscribe2]

ABUNDENTA 3

Sa discutam despre un model al lumii care presupune abundenţa şi nu se bazează pe „lipsuri-lacomie”.

Este vorba de o noua atitudine,  si se bazeaza pe valorile perene ale umanitatii, pe valorile aducatoare de cele mai mari satisfactii pe care fiinta umana le poate avea. Acest model începe de la atitudinea fata  de abundenta de sanse, de posibilitati, de optimism, de optiuni, flexibilitate, şi utilizarea pe scară largă a proceselor sistemice de crestere şi dezvoltare.

Unii teoreticieni ar putea să susţina că modelul „lipsuri-lacomie” are rădăcini adânci, chiar face parte din „natura” noastra, din ancestralitatea noastra Acestia ar  susţine că rasa umana a evoluat cu succes prin adaptarea la lipsuri prin lacomie şi deci suntem inevitabil si implicit condamnati la un  stil  castig-pierdere (Win/Lose) competitiv. Ba chiar ar sustine  ca asta face parte chiar din moştenirea noastră genetică. Ar sustine ca evoluţia a făcut din modelul  eu câştig tu pierzi, din egoism, din lacomie, din competitivitate, etc. un program implicit si cat se poate de natural.

Nu cred că lucrurile stau asa  şi pot argumenta asta. In cel  mai bun caz, ideea modelului  „lipsuri-lacomie” există ca o idee transmisa cultural,  mai degrabă decât o genă din specia noastră.

Este clar ca  rasa umana a experimentat vreme de mii de ani deficitul de resurse şi o experienţă de supravietuire castigatoare cu  mentalitatea castig-pierdere.

Insa marile realizari umane nu au de-a face cu acest model si aceasta experianta, ci au de-a face cu valorile si virtutile umane, si sunt rezultate ale unor jocuri castig-castig si ale unor procese sistemice de crestere si dezvoltare. Aristotel  insusi a susţinut  această idee.

10407897_787703497906980_2902592748816945582_n

 

[subscribe2]

Emisfera stanga

Emisfera   noastră stângă,  este un loc cu totul diferit de emisfera dreapta. Emisfera noastră stângă gândește conceptual, liniar și metodic.  Emisfera noastră stângă se axează pe trecut și pe viitor. Emisfera noastră stângă este concepută de așa natură încât să preia acel imens colaj care constituie momentul prezent și să aleagă detalii, alte detalii și mai multe detalii despre aceste detalii.  Apoi le așază pe categorii și organizează toate aceste informații, le asociază cu tot ceea ce am învățat în trecut și proiectează în viitor toate posibilitățile.  Emisfera noastră stângă gândește în termeni lingvistici. Este acel taifas neîntrerupt care ne conectează pe noi  și lumea noastra  interioară cu cea exterioară.

Este acea inteligență calculată care-ti   amintește cand trebuie să faci curat,  sa inveti,  sa mergi la lucru …   Dar probabil cel mai important aspect este că e acea voce  care-ti spune „Eu sunt. ”  De aici izvoraste Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum – Descartes –  (Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist) Și imediat ce emisfera  stângă  îti spune  „Eu sunt” te  izolezi de rest.  Devii un individ singular, separat de fluxul de energie din jurul tau  și desprins de ceilalti.

creier-uman-70

 

PLUS ULTRA! DUBITO ERGO COGITO, COGITO ERGO SUM. SUM ERGO DEUS EST

error: Content is protected !!