Mass Media

Celui care nu face nimic, ii este imposibil sa gaseasca fericirea – Aristotel.

Observam ca majoritatea oamenilor sunt conectati foarte multe ore (uneori mult prea multe)  la pulsul mass-mediei prin internet, Tv, radio si ziare. Pentru majoritatea oamenilor aceasta este singura directie din care afla despre ceea ce se intampla prin lume, plus discutiile  si experientele directe (in care recomentam  informatiile). Chiar daca intr-o zi se nasc 10 000 de copii, media ne va arata o moarte ciudata. S-au plantat 10 000 de flori, dar noi il vom vedea pe singurul om care a rupt o floare. Circula milioane de masini fara nici un accident, dar ei ne vor binele si ne pun in garda cu un accident din imprudenta.

Statistic, accesul la realitate este super filtrat de diferite canale care au o anumita parere despre ce informatii trebuie sa circule. Accesul la realitate este filtrat de rating si, nu de putine ori, de interesele economice si politice ale patronilor de media. Aceste canale  respecta interesele patronilor si  ceea ce cred ei ca este  cererea populatiei.  Realitatea nu  este  asa, pentru ca, daca am incerca sa reconstituim realitatea pornind de la informatiile oferite de media, am avea o realitate deformata, dominata  de sadici si persoane fara suflet, curve, hoti, soferi inconstienti,  persoane atrase de negativ si intuneric.

Spre deosebire de conversaţie, în care conţinutul este creat de participanţii la dialog, în comunicarea de masă nu contează opinia sau ceea ce spun consumatorii de media, pentru că acest lucru nu poate schimba conţinutul unui program în desfăşurare.  Atât mass-media cât şi audienţa, operează la distanţă, manifestând astfel un anumit grad de independenţă una faţă de cealaltă. Deoarece indivizii, ca receptori ai mesajelor transmise de mass-media, nu au posibilitatea să confirme înţelegerea mesajelor, media nu poate să supravegheze interpretarea producţiilor sale. Media aduce un mesaj cu un conţinut propriu, dar nu aduce şi sensul acestuia.  Sensul este construit de fiecare dintre noi în parte,  în contextul socio-cultural în care  traim.

Efectele mass-media se pot resimti in zone diferite ale societatii. Mass-media poate actiona asupra: a) indivizilor, b) grupurilor, c) institutiilor, d) intregii societati; totodata, ea poate afecta personalitatea umana in: dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume), dimensiunea afectiva (crearea sau modificarea unor atitudini si sentimente) sau dimensiunea comportamentala (schimbari ale modului de actiune al indivizilor si fenomene de mobilizare sociala). Dintr-o alta perspectiva, influenta mass-media se poate produce intr-un interval scurt de timp sau poate avea nevoie, pana devine operationala, de un interval mai amplu. De asemenea, efectele mass-mediei pot crea schimbari dorite sau schimbari nedorite: ele pot fi rezultatul unui proces controlat (campaniile de presa) sau al unor influente mai mult sau mai putin neasteptate.

În psihologia socială există teorii care susţin deopotrivă efectele pozitive şi negative pe care mass-media le are asupra comportamentului agresiv al tinerilor.  Agresivitatea este un comportament social învăţat, iar  mass-media, în special internetul si televiziunea, oferă aproape zilnic modele de conduită deviate si deviante, agresive, atât fizic  cât şi verbal, cultural si spiritual.

Impactul mass-media asupra publicului a stârnit si va continua sa starneasca controverse. Unii acuza mass-media de pervertirea valorilor culturale ale publicului, de impunerea unor modele de viata deviante, de stimularea creşterii ratei delicvenţei, de dirijarea maselor către superficialitate şi de descurajarea creativităţii.   Alţii, dimpotrivă, subliniau faptul că mass-media demască păcatul şi corupţia, încurajează libertatea de exprimare, propagă un anumit grad  (negativ?) de cultură printre oameni şi este un mijloc de loisir pentru masele de muncitori.

Cele mai importante evenimente interne sau externe, despre care marea majoritate dintre noi are opinii formate extrem de puternice, ne-au fost aduse la cunoştinţă de către mass-media. De aici şi uşurinţa cu care mass-media poate influenţa judecăţile de valoare şi, prin urmare, alegerile pe care oamenii le fac sau deciziile pe care ei le pot lua în urma lor.

În funcţie de evenimentele prezentate în buletinele de ştiri, în presa scrisă, la radio, etc., oamenii îşi organizează viaţa.  Oamenii depind de mass-media pentru a fi informaţi, iar cei care ştiu cum să profite de acest lucru, câştigă o mare parte din audienţa publică.  De la alegeri, pana la impunerea unor legi sau decizii ale judecatorilor, media are influenta de cele mai multe ori decisiva. În primul rând, toate aceste forme moderne, modele ale comunicării în masă, acţionează asupra minţii omului în general, probabil televiziunea fiind cea mai utilizată formă a comunicării în masă, căci “audienţa” este extrem de ridicata.

Un model, numit spirala tăcerii, creat de cercetătoarea germană Elisabeth Noelle Neuman, imaginează efectele comunicării asupra individului în timp,  ele împingând individul puţin şi slab informat spre marginea unei spirale,  în funcţie de comunicarea la care are acces subiectul. Un alt model, mai simplu, este acela al fluxului în doi paşi, care ia în calcul rolul liderului de opinie ca mediator între mass-media şi individ.  Primul pas este efectul mass-mediei asupra liderului, al doilea reprezentând influenţa acestuia asupra celorlalţi indivizi audienţi.   E. Noelle-Neumann apreciază că există, totusi, un procent de circa 20 % de indivizi care îşi exprimă convingerile cu fermitate chiar şi dacă acestea sunt contrare opiniei dominante.

De fapt, depinde de fiecare dintre noi, avem o telecomanda sau o tastatura care ne vor duce acolo unde dorim. Si facand acest lucru, cat mai multi, vom schimba semnalele de rating.

TV

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.