Sentimentul fericirii
Sentimentul fericirii este unul din cele mai rar întâlnite într-o viaţă de om. Este un sentiment dificil de inteles si adeseori gresit inteles. Este un cuvant uzat de utilizari improprii, chiar bizare sau hilare. Vezi cat de des este utilizat in cantecele de tot soiul.
Fericirea este un sentiment specific celor care au dobândit trepte superioare de personalizare, constiinta şi de realizare.
Orice societate corect construita, îşi propune să mijlocească, prin strategiile ei de dezvoltare educationala, economică, culturala, spirituala şi socială, cote înalte de trăire a acestui sentiment de către membrii ei – cote care sunt atinse numai ca urmare a mijlocirii procesului si sentimentului de realizare umană. Constitutia Statelor Unite are o prevedere, care poate parea ciudata unora, ca orice om are dreptul la fericire. Nu regasesc asta sub nici o forma in constitutia Romaniei, nici macar pe cale de consecinta. Drept dovada ca este facuta de persoane care nu au o intelegere a esentei dreptului si a esentei umane.
În direcţia susţinerii procesului de realizare, societatea ar trebui sa-si fixeaze proiecte şi planuri de dezvoltare economică, de perfecţionare a structurilor ei organizaţionale în concordanţă cu principiile statului de drept, de stimulare a proceselor de emancipare axiologică şi împlinire spirituală si culturala. La acest proces complex de realizare umană participă nemijlocit individul însuşi. Constitutia, legile, sistemele fundamentale ale statului, cum ar fi sistemul educational, de sanatate si siguranta, ar trebui sa furnizeze un mediu care sa permita bunastarea, multumirea si fericirea oamenilor. Chiar dacă nu totdeauna acestia nu înţeleg semnificaţia conceptului de realizare umană şi cu atât mai puţin termenul de fericire.
Din pacate, deocamdata, de la al doilea razboi mondial si pana acum, Romania nu a produs lideri politici care sa inteleaga aceste aspecte fundamentale si sa impuna un alt sistem de valori care sa faca aceste deziderate posibile. Si este atat de usor.
Aceste procese se produc nu numai prin împliniri materiale (usor si nemijlocit sesizabile) ci şi prin împliniri spirituale şi morale (mai dificil de sesizat). Aceste din urmă împliniri îi creează omului o stare de luciditate în legătură cu realizarea sa.
Deoarece fericirea nu vine, conform teoriei lui Maslow, numai din consumul de bunuri materiale, ci şi din satisfacerea, în anumite limite, a nevoii de proprietate şi de putere, a nevoii de recunoastere, din împlinirea profesională şi acţională, dintr-o satisfacere a nevoii omului de status şi rol în societate şi, în ultimă instanţă, din satisfacţia lucrului bine făcut.pana la capat. Tot aici se încadrează şi trăirea echitabilă, în spirit de toleranţă şi dăruire pentru comunitate – ceea ce ar echivala şi cu simţul „datoriei împlinite” (în raport cu comunitatea, cu familia, cu sine însuşi).
Cred ca avem nevoie de un minister al fericirii, de unul al bunastarii, si de un departament al multumirii, conduse de vice-prim-ministrii (ce cuvant lung si lipsit de sens) care sa coordoneze si educatia, cultura, sanatatea, internele si economia ca departamente ale celor de mai sus. Altfel, totul este doar un joc fara sens care genereaza coruptie, hotie, incompetenta.
Cred ca presedintele Romaniei ar trebui sa aiba ca principala datorie si preocupare fericirea poporului roman. Toti politicienii ne imbrobodesc cu tot felul de promisiuni legate de economie, justitie, autostrazi, salarii … dar n-am vazut nici un politician preocupat de fericirea, multumirea si bunastarea romanilor. Mi-ar face mare placere ca in programele (nu prea vizibile) ale politicienilor sa apara mai ales astfel de concepte si solutii, iar celelalte sa le subordoneze prosperitatii romanilor.
