Gândirea creativă

Creativitatea este un proces mental și social care implică generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale minții creative între idei sau concepte existente.

Creativitatea este un concept multidimensional și se poate manifesta în multiple domenii. Identificarea și cuantificarea naturii creativității constituie obiective dificile. Conceptul de creativitate poate fi definit din perspectiva unor discipline diferite: psihologie, psihologie socială, științe cognitive, arte, inteligență artificială, filozofie, economie, management etc. și deci la multe niveluri distincte: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar etc. Dificultatea definirii creativității rezidă în asocierile particulare ale acestui concept cu artele, în natura complexă a creativității și în varietatea teoriilor care au fost dezvoltate pentru a o explica. Mulți oameni asociază creativitatea în special cu artele: muzica, teatrul, dansul, literatura etc. care sunt deseori denumite „arte creative”. Așa cum s-a precizat mai sus, creativitatea nu este proprie numai pentru arte, ci este la fel de fundamentală pentru progresele din științe, din matematică, tehnologie, politică, afaceri și în toate domeniile vieții cotidiene. – Wikipedia

Platon spunea că persoanele creative se pierd pe sine în momentul creației, devenind o unealtă a unor puteri superioare: „Divinitatea acaparează gândirea acestor oameni transformând-i în discipolii ei”.

Albert Einstein, unul dintre marii gânditori ai secolului 20, nu a reușit nici el să ofere o explicație științifică cu privire la natura gândirii. El susținea că nu există un anumit demers logic care să conducă la o importantă descoperire științifică: „gândirea trebuie să facă un salt, la fel cum se întâmplă în poezie sau în pictură”.

Arthur Koestler, într-o vastă cercetare asupra istoriei gândirii creative, cuprinsă în lucrarea Actul creației, propune noțiunea de disociere. Prin aceasta el explică modul în care ideile sau conceptele sunt combinate, dând naștere unor noi perspective a unor noi modele, a unor noi paradigme.

Sigmund Freud, părintele psihanalizei, a efectuat o serie de studii cu privire la artiști renumiți ca Michelangelo sau Leonardo da Vinci, sau scriitori cunoscuți, cum ar fi Shakespeare, Dostoievski și Ibsen. Studiile lui Freud au urmărit motivațiile acestora și originea și evoluția ideilor lor.

O dovadă a complexității și diversității ideilor cu privire la acest subiect este și faptul că, pentru fiecare opinie avansată de unul din gânditorii pomeniți mai sus, și nu numai, a fost lansată și o idee contrară la fel de verosimilă și la fel de bine argumentată.

Sunt trei factori care pot determina creativitatea individuală în orice situație:

• Expertiza este „baza oricărei activități creative”. Aceasta îi oferă unei persoane cunoștințele tehnice, procedurale și intelectuale pentru a identifica elementele importante ale oricărei probleme particulare.
• Competențe de gândire creativă: se referă la modul imaginativ, inventiv și flexibil în care persoana abordează problemele; aceste competențe depind de trăsăturile personale (independență, orientare spre acceptarea riscului, toleranță pentru ambiguitate) și de tipul de gândire. Gândirea creativă se caracterizează prin abilitate puternică de a genera noi idei prin combinarea unor elemente aparent disparate.
• Motivația este în general acceptată ca fundamentală pentru creativitate, iar cei mai importanți factori motivanți sunt pasiunea intrinsecă (auto-motivația) și interesul intrinsec de a efectua obiectul creației, care sunt mai eficienți decât motivația extrinsecă (recompense, recunoaștere). Intr-un sens, persoanele creative sunt la discreția propriilor valori și motivații și se ocupă cel mai bine de probleme pentru care au o puternică afinitate emoțională.

Creativitatea este o stare care îți schimbă modul de a simți, a vedea, a înțelege situațiile în care te afli. Pentru a ajunge să ne alegem starea de experimentare trebuie mai întâi să fim prezenți cu adevărat în viața noastră și sa fim onești cu noi înșine. În multe contexte, culturi, religii diferite se vorbește despre cât de important este să fim prezenți și creativi.

Nimic nou nu va apărea în viața ta, nici un fel de schimbare reală nu se va înfăptui dacă tu nu ești prezent, creativ și nu alegi cu adevărat. Nu vei experimenta decât limitat – mereu aceleași stări, simțiri, relații dacă nu ești prezent să alegi creativ ceva nou.

Fără creativitate și prezență activă, mintea îți va aduce mereu aceiași realitate veche, aceleași contexte și aceleași credințe vechi exprimate în felurite forme.