Hardware, Software, Wetware


Termenul factor de producţie aparţine epocii industriale, invocând imaginea arhaică a unei fabrici. Geoffrey Hodgson, autorul termenului „learning economy” (introdus în 1999), se referă şi el la o deplasare a accentului de la o economie dominată de bunurile fabricate şi munca manuală spre una în care ar prevala ideile, activele intangibile, serviciile şi abilităţile relaţionale. Economiştii teoriilor mainstream au supralicitat importanţa mijloacelor fizice de producţie, ignorând cunoştinţele şi activele intangibile.

Robert Solow, laureat al premiului Nobel, care a încercat să demonstreze (în 1957), că fenomenul creşterii economice este tributar atât sporirii inputurilor (factorii de producţie „clasici” – munca şi capitalul), cât şi progresului tehnic, pe care l-a tratat în teoria sa sub numele de „rezidual”. Concluzia, la care ajunsese Solow, a fost uluitoare: între 1909 şi 1949, creşterea economică a SUA s-a datorat, în proporţie de 85%, „rezidualului”.

În opinia reprezentanţilor teoriei „noii creşteri economice”, societăţii post-industriale îi este mai potrivită o abordare computerizată, precum cea propusă de Nelson şi Roamer (1996): hardware, software  şi wetware.  „Hardware” cuprinde latura materială, fizică – pământul, infrastructura, investiţiile în tehnologie. Cunoştinţele (idei şi abilităţi) se împart, în schimb, în „software” şi „wetware”. Deosebirea conceptuală dintre ele constă în nivelul de codificare. „software” se referă la cunoştinţele ce pot fi articulate prin cuvinte, simboluri sau alte mijloace de exprimare, ele existând în afara creierului uman. Acestea prezintă „capitalul structural” al organizaţiilor private şi publice.

Cunoştinţele din categoria „wetware” nu pot fi obiectul formalizării, rămânând mereu în formă tacită şi existând în creierul uman. Acestea constituie „capitalul uman” al organizaţiilor publice şi private, know-how-ul, resursele intangibile cu potenţial de infl uenţare a dezvoltării şi creşterii accelerate a întreprinderii.

Cunoştinţele de tip „software” se deosebesc prin costurile reduse de reproducţie şi dinamica sporită a diseminării, luând în considerare cheltuielile înalte pe care le reclamă producerea lor. Pe de altă parte, transmiterea cunoştinţelor „wetware” este complexă, costisitoare şi lentă.

La un nivel relevant, „wetware” (capitalul uman) este un bun „rival”, „cu excludere” – poate fi folosit numai de către posesorul său. Pe de altă parte, „software” este un bun „nonrival”, din moment ce un număr foarte mare de oameni poate beneficia de aceleaşi cunoştinţe codificate. Aşa cum a declarat J. Stiglitz (1999), cunoştinţele sunt foarte aproape de un bun public pur, fiind „complementare capitalului public şi privat”, deci non-rivale şi fără excludere.  Excepţie fac cunoştinţele apărate de legile proprietăţii intelectuale,  copyright-uri şi patente.

Însă non-rivalitatea cunoştinţelor „software”şi costurile minime de distribuţie creează situaţia în care drepturile de proprietate sunt, practic, inaplicabile pentru ele. Nivelul avansat al telecomunicaţiilor permite utilizarea uşoară şi ieftină a informaţiilor codificate. Prin contrast, caracterul rival şi excludabil al „wetware” dictează aplicabilitatea lor pentru condiţiile de piaţă, atunci când sunt oferite suficiente stimulente pentru producerea genului respectiv de cunoştinţe.

Dat fiind faptul că producerea de idei si cunoştinţe reclamă un cadru instituţional mult mai complex decât acela oferit de piaţă, pentru stat există două alternative de implicare la acest nivel:

(1) asumarea rolului central în producţia de idei (cunoştinţe) prin producerea directă sau subvenţionarea ei, de exemplu asumând finanţarea la nivel de universităţi;

(2) crearea instrumentelor specifice pentru reglementarea relaţiilor din sfera proprietăţii intelectuale: patente, mărci comerciale, drepturi de autor etc.

Pe de altă parte, aşa cum s-a menţionat, piaţa dispune de suficiente stimulente pentru „wetware”. Capitalul uman este inputul complementar crucial pentru tehnologie. Aşa cum capitalul fizic prin el însuşi nu explică nimic – nici pământul, nici munca nu produc prin sine porumb sau automobile, putând s-o facă însă, în caz că se combină, – exact aşa capitalul uman este cheia ideilor şi cunoştinţelor, precum pământul este complementar pentru muncă. Poţi apela la capitalul fizic al lumii întregi şi tot nu va lucra, dacă nu există capitalul uman, care să-l facă să produca.

Faptul că noile tehnologii nu se bazează doar pe ştiinţă, ci şi pe noile cunoştinţe în întregime, înseamnă că tehnologia nu mai este separată de cultură  şi situată în afara ei, ci este o parte integrantă a acesteia. Ideea dată precede viziunea deja instaurată, că inovarea tehnologică nu apare de la sine la un moment istoric potrivit, ci se condiţionează printr-un mediu propice. Unii critici ai socialismului sugerează, eronat, că piaţa şi proprietatea privată sunt, prin sine înseşi, suficiente pentru antreprenoriat şi creativitate. Experienţa variatelor sisteme capitaliste arată, că inovarea depinde şi de un specific suport cultural şi instituţional.

Capitalismul creează bunăstarea nu doar datorită proprietăţii private, pieţei libere şi a urmăririi profitului – într-o oarecare măsură toate acestea au existat şi în era precapitalistă. Trăsătura sa fundamentală este receptivitatea faţă de noile idei.

Nu doar cunoştinţele dictează apartenenţa finală a unui stat la grupul de ţări prospere sau sărace, ci şi modul în care sunt utilizate aceste cunoştinţe. Educaţia formală nu mai este suficientă, deşi valoarea ei este în afara oricăror discuţii. Faptul că un impact asupra creşterii economice este evident mai ales în ţările afluente, cu un nivel general înalt de şcolarizare, atestă că adoptarea tehnologiei avansate este intrinsec legată de nivelul de instruire al forţei de muncă. Totuşi, nivelul de şcolarizare dintr-o ţară, deşi prezintă avantajul cuantificării, nu vorbeste nimic despre potenţialul utilizării cunoştinţelor.

Pentru o societate post-industrială, mai ales dacă insistăm pe aplicabilitatea termenului „societate bazată pe cunoaştere”, este crucial cadrul lifelong learning – al instruirii continue. Acesta presupune că învăţarea are loc pe parcursul întregii vieţi a individului. Trăsăturile esenţiale ale formării continue sunt: centralitatea individului şi prioritatea subiectelor de care este nemijlocit interesat; accentul pe motivaţia personală şi conştientizată de a învăţa; multiplicitatea obiectivelor educaţionale şi recunoaşterea faptului că obiectivele de studiu se pot schimba pe parcursul vieţii individului.  În situaţia, în care producerea bunurilor şi serviciilor solicită din ce în ce mai multe cunoştinţe, companiile sunt tentate să învestească mai mult în cunoştinţele, abilităţile şi instruirea continuă a angajaţilor, decât în capitalul fi zic. Acest lucru este relevant în special pentru firmele care activează în domeniul tehnologiilor înalte.


Cave, Cave, Deus Videt

Nu m-am decis întâmplător sa scriu astăzi despre virtuți. Cred ca toți cei care vor citi aceasta postare vor înțelege de ce.

VIRTÚTE, virtuți, s.f. 1. Însușire morală pozitivă a omului; însușire de caracter care urmărește în mod constant idealul etic, binele; integritate morală. ♦ Înclinație statornică specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acțiuni frumoase. 2. (În loc. prep.) În virtutea… = pe baza, în puterea, ca urmare a… – Din lat. virtus, -tutis (cu unele sensuri după fr. vertu).  DEX online
Virtuțile sunt patrimoniul moral al omului. Ele îl ajuta sa se comporte bine în orice circumstanță, adică sa-l facă bun în sensul cel mai adevarat și complet. Virtuțile umane sunt atitudini ferme, dispoziții stabile, perfecțiuni devenite obișnuinte ale inteligentei și ale voinței, care ne orânduiesc faptele, ordonându-ne pasiunile şi conducându-ne comportamentul după rațiune și credința. Ele dobândesc ușurință, stăpânire de sine și bucurie pentru a duce o viată bună din punct de vedere moral. Omul virtuos este acela care practică în mod liber binele. Virtuțile morale sunt dobândite în mod uman. Ele sunt fructele și germenii actelor morale bune.

Virtute ( latina virtus) este dispoziția sau promptitudinea puterilor omului, obișnuința bine stabilita, care îl direcționează spre fapte bune.  Virtutea este excelenta morala a unei persoane.  Asa cum este aplicat oamenilor, o virtute este o trăsătură de caracter buna.

Latinescul virtus înseamnă, literal, „barbatie,” de la vir, „om” în sensul masculin; și, inițial, se referea la virtuțile masculine, războinice, cum este curajul. Ca o ironie a etimologiei engleze, printre multe altele, cuvântul „virtute” este adesea utilizat privitor la castitatea unei femei.  In greaca, este folosit cuvântul „excelare intrata în obișnuintă.” Este ceva practicat și apreciat în toate timpurile. Virtutea perseverentei este necesara tuturor și pentru toate virtuțile deoarece este o obișnuintă a caracterului și trebuie folosita permanent de orice persoana care dorește sa rămână virtuoasa.

Virtuțile omenești, dobândite prin educație, prin acte deliberate și printr-o perseverentă mereu reînnoită prin efort, sunt purificate și înălțate de harul divin. Pentru omul rănit de păcat, nu este ușor să-și păstreze echilibrul moral.

Trupul, dar și sufletul, trebuie învățate și disciplinate deoarece omul este o unitate a sufletului și trupului. Postul și auto-controlul sunt izvoarele principale ale binelui și temelia dobândirii virtuților.

Când iți ajunge cuțitul la os, când starea ta fizica, emoțională și sufleteasca nu pot sa fie mai rele decât sunt, atunci știi ca e timpul sa schimbi ceva. Când schimbi ceva, schimba în bine. Ferește-te de prietenia sau compania oamenilor nevirtuoși, te vor trage după ei.

Indiferent ca vei alege sa schimbi lucrurile în viata ta înainte ca ele sa devina grave sau vei aștepta pana când cuțitul iți va ajunge la os, salvarea va veni din practicarea virtuților.

Virtuțile, numite adesea fructele spiritului,  sunt:

  1. Compasiunea

Atunci cand dai dovada de aroganta adu-ti aminte de unde ai plecat. Care e virtutea care compenseaza aroganta? Compasiunea. Empatia proactiva, aplicata. Sa intelegi pe cei de langa tine si sa si faci ceva pentru binele lumii care te inconjoara.  E bine sa fii mandru de tine si de realizarile tale, dar nu arogant.

  1. Generozitatea

Sa oferi fara sa astepti inapoi e calea sigura spre suces si avere. Generozitatea este virtutea care compenseaza iubirea de bani si de obiecte. Am fost educati sa credem ca traim in resurse putine si ca fiecare sa ia cat poate. Legea valorii spune ca cu cat dai mai mult cu atat ai mai mult. Nu banii sunt masura valorii ci ceea ce ai de oferit ca om. Dezvolta-ti abilitatile si talentele si ofera valoare lumii. Banii vor veni ca efect secundar.  In afaceri si in iubire cum se aplica principiu. DAI pentru ca ai de unde. Benficiile acestei atitudini? Culegi ceea ce semeni.

  1. Iubirea si bunatatea

Inceteaza sa te mai uiti la capra vecinului. Comparatia distruge suflete. In viata te compari doar cu tine insuti. Anul acesta esti o persoana mai evoluata decat anul trecut? Rezultatele tale de anul acesta sunt mai bune decat anul trecut? Daca raspunsul e da, esti pe drumul cel bun. Incurajeaza-i pe cei din jur sa fie cat de buni pot ei sa fie. Bucura-te de succesele celor din jur si invata din ele. Nu incerca sa minimalizezi eforturile altora si nu descuraja cand o persoana vrea sa faca ceva, oricat de nebunesc.

  1. Calmul si rabdarea

Este foarte greu ca dintr-un om nervos si impulsiv sa devii un om rabdator si calm. Tine de temperament. Totusi, am fost martor la atat de multe situatii in care munca de saptamani, luni si ani a fost stricata in 5 secunde din cauza nervozitatii si a impulsivitatii incat nu pot decat sa iti recomand ca atunci cand simti ca vei avea o reactie emotionala, sa parasesti scena si sa te calmezi. Poti strica prietenii, munca, relatii de iubire si afaceri intr-o clipa. Fa ORICE e nevoie sa iti controlezi emotiile de furie si nervozitate.

  1. Temperarea.

Umple-ti viata cu activitati interesante, fa sport si largeste-ti cercul social. Daca stai in fiecare zi in fata calculatorului cu tonele de filem porno e foarte greu sa te abtii. Sexul si masturbarea sunt lucruri firesti insa odata ce le duci in extreme incep sa iti dauneze. Lipsa lor sau excesul, ambele te vor afecta. Omul are nevoie si de afectiune si iubire, si de activitate sexuala. Cauta sa le ai pe ambele si vei vedea cum puterea ta se va amplifica.

  1. Moderatia

Lacomia o poti rezolva impunandu-ti reguli alimentare si consultand un nutritionist. Educa-te in privinta mancarii, afla ce e bine si ce nu pentru corpul tau. Cauta sa faci din mancarea sanatoasa o investitie. Mananca pentru ca sa fii energizat si sanatos ca sa poti sa traiesti o viata extraordinara, nu folosi mancarea ca medicament pentru probleme emotionale.

  1. Harnicia, zelul

Lenea este un pacat viclean. Atunci cand te afli in zona de confort ai tendinta sa ramai acolo. vestea proasta e ca nu evoluezi atunci cand ai sentimentul de caldurica din zona de confort.

In istoria oamenirii, s-au remarcat cele mai mari pacate omenesti care duc la distrugerea si decaderea fiintei umane. Deasemenea s-au remarcat calitatile si virturile ce fac o persoana sa obtina tot ceea ce isi doreste si sa si pastreze, sa aiba o viata fericita, fara regrete.

Astfel, din evolutia si invatamintele speciei umane noi avem azi lectii de care e foarte important sa luam seama pentru a nu face aceleasi greseli si pentru a evolua intr un ritm nemaiintalnit pana la generatia noastra.

În secolul al XIII-lea au fost declarate cele 7 păcate capitale: “mândria”, “invidia”, “iubirea de arginţi”, “desfrânarea”, “lăcomia”, “lenea” şi “mânia”.

Cele 7 pacate capitale au fost initial 8 ganduri rele

  • Gula (lacomia )
  • Fornicatio (desfraul)
  • Avaritia (zgarcenia)
  • Tristitia (depresia, disperarea)
  • Ira (furia, agresivitatea)
  • Acedia (apatia, plictiseala)
  • Vanagloria (vanitatea)
  • Superbia (madria, aroganta)

Cele 7 pacate cardinale si ultimele 4 lucruri sunt reprezintate intr- o pictura simbolica a lui Hieronymus Bosch, din 1485.

Patru cercuri mici detaliind moartea, judecata, iadul si gloria si apoi un cerc mai mare in care sunt ilustrate cele 7 pacate cu furia in partea de jos si apoi in ordinea acelor de ceasornic invidia, iubirea de bani, lacomia, lenea, desfraul si mandria. In mijloc se afla ” ochiul lui Dumnezeu”. Sub imagine este o inscriptie in latina, Cave Cave Deus Videt (“Atentie, Atentie, Dumnezeu vede”).

Boschsevendeadlysins

Nu Conteaza

Nu contează cei ce stau la pândă și critică, nici cei care superior atrag atenția asupra greșelilor sau șovăielilor unui om puternic. Nu contează acei „viteji” care își dau cu părerea și care se laudă că ar fi făcut mult mai bine ceea ce tu te străduiești să faci (noroc că nu s-au apucat).

Cel care  contează ești tu, luptătorul, eroul  din arenă, tu care iți asumi faptele tale, tu care iți asumi succesul sau eșecul, tu care uneori nu dormi de griji, tu care pe ploaie, soare, vânt, zăpadă, furtună, viscol, epidemii, mergi mai departe, tu care ai căzut numai tu știi de câte ori și de fiecare dată te-ai ridicat. Cel care contează ești tu, care te străduiești din răsputeri, vitejește, care greșești și uneori iți pierzi puterile, dar revii iarăși și iarăși.

Pentru că nu există efort fără greșeală și puncte slabe. Cel care contează ești tu, cel care se luptă cu adevărat să îndeplinească faptele, care cunoaște extraordinarul entuziasm, devotamentul fără margini, care se dăruiește unei cauze merituoase, tu cel care prin faptele și efortul tău asiguri și bunăstarea altora, tu care  în cazul cel mai fericit vei cunoaște triumful unei mari realizări, sau în cel mai rău caz, dacă eșuezi, aceasta se întâmplă cel puțin pentru ca ai avut visuri și planuri îndrăznețe.

Astfel că locul tău nu va fi nicicând alături de cei distanți, critici, comozi, indeciși,  lăudăroși, care nu vor cunoaște nici victoria, nici înfrângerea, ci doar mediocritatea nivelatoare. 

Ia-ți 30 de minute și informează-te despre proiectul NetWin!  Poate bifăm și niște consecințe pozitive pentru toată nebunia asta cu virusul chinezesc.

Poți să îmi scrii pe mail:  arnetbww@gmail.com

Dacă ai vreo sugestie sau doar vrei să vorbim, aștept comentarii sau mesaje. Chiar m-aș bucura să știu că cineva a urmărit postarea și a înțeles mesajul … sau, și mai bine, că am putut fi de folos.

Mult succes și să auzim numai de bine. Dacă v-a plăcut nu uitați să distribuiți.

Mergeți și pe  https://bww.ro/armeanu/

sun_tzu_quotes

Venitul Pasiv

Nu exista oboseală mai tristă, mai agasantă, mai plictisitoare, decât cea care vine din ne-muncă.

Dacă vrei cu adevărat să ai succes, va trebui în primul rând să accepți că asta va însemna multă muncă.  Lanțul cauzal de la idee, la decizie și până la rezultat este generat de acțiune. Cea mai multă muncă este între idee și rezultat. Ideea este doar intenția.  Decizia este declanșatorul. Restul este muncă, meditație, educație, practică, experiment. Cu reușite și nereușite, cu reluări și adaptări, dar și cu satisfacții, și cel mai important, cu procesul de învățare continuă pe care numai acțiunea inteligentă îl poate genera.

Când vorbesc de muncă multă, nu înțeleg muncă grea, înțeleg munca inteligenta, bine structurată, cu plan de acțiune bine studiat. Dimensiunea rezultatului nu este dată de bani, ci de valoarea adăugată, plus valoarea, pe care acțiunea ta a generat-o.  Si mai ales valoarea adăugată ție însuți,  care iți va permite să ridici ștacheta aspirațiilor tale. Munca inteligentă, structurată atât pe strategii cât și pe tactici, capabilă să genereze o filozofie, valori și principii, te poate duce chiar la venit pasiv.

Ce este venitul pasiv? Este acel tip de venit pentru care muncești o perioadă și ulterior culegi pe termen nedefinit roadele muncii tale, fără a fi nevoie să depui aceiași muncă.  Venitul pasiv este generat de activele pe care le-ai construit. Să generezi venit pasiv înseamnă să construiești un sistem de active,  să automatizezi procesele legate de acestea și care îți aduce bani fără a fi nevoie de prezența ta în continuare. În felul acesta, fie că ești în vacanță sau faci orice alt lucru ce nu generează bani, stilul tău de viață se menține. Venitul pasiv e cel care te poate face liber financiar.

Idei și oportunități sunt multe și le putem discuta. Proiectul nostru NetWin poate fi una dintre cele care sunt bine adaptate la secolul 21 și care poate duce la active și venit pasiv. E vremea să facem tot posibilul pentru a dovedi că munca de acasă, pe Internet, este productivă! Poate bifăm și niște consecințe pozitive pentru toată nebunia asta cu virusul chinezesc.

Ia-ți 30 de minute și informează-te despre proiectul NetWin! 

Poti să îmi scrii pe mail:  arnetbww@gmail.com

Dacă ai vreo sugestie sau doar vrei să vorbim, aștept comentarii sau mesaje. Chiar m-aș bucura să știu că cineva a urmărit postarea și a înțeles mesajul … sau, și mai bine, că am putut fi de folos.

Mult succes și să auzim numai de bine. Dacă v-a plăcut nu uitați să distribuiți.

Mergeți și pe  https://bww.ro/armeanu/

 

RETELE

A forma RETELE reprezinta arta construirii de relatii reciproce care ajuta indivizii si comunitatea sa-si atinga scopurile. A construi o retea nu este ceva personal,  nu este o activitate “eu,eu,eu”.
Creatorii de retele stiu ca sunt parte a unui sistem care opereaza la un inalt nivel de reciprocitate si ca fiecare este parte a unei comunitati care-i implica si pe ceilalti membri.

Cu totii suntem mici creatori de retele. De copii am format si am participat la retele pentru a ne satisfice atat necesitatile de baza cat si cele umane si spirituale.

Asadar intrebarea nu este daca sa formam retele, ci care este eficienta acestei activitati. Atunci cand avem scopuri care sunt mai mari decat noi, singura sansa de ne indeplini visurile, este sa gasim alte persoane cu aceleasi aspiratii, sa ne organizam in retele, care sa permita sa punem in comun abilitatile, energiile si resursele si sa ducem la bun sfarsit scopurile in folosul tuturor partenerilor.
A forma retele inseamna a te conecta strans la diversitate si creativitate.

Cu cat este mai mare gama de optiuni, cu atat mai mari sunt posibilitatile de a-ti atinge scopurile si de a-I ajuta pe ceilalti.
Indiferent de forma prin care se formeaza retele, ele au ca elemente comune pe creatorii de retele care functioneaza ca nuclee, ca centri de coagulare si sunt verigile vitale de crestere si eficienta.