Omul desfăşoară activităţi mutiple, mănâncă, se joacă, învaţă, colecţioneză, îşi agresează semenii, ii ajută, munceste, se distreaza, citeste, vorbeste etc. O trăsătură comună acestor activităţi este motivaţia, fiind primul lor element cronologic.
A cunoaşte motivaţia unei persoane echivalează cu găsirea raspunsului la întrebarea „de ce” întreprinde o activitate. Răspunsul este dificil, deoarece cauzele declanşatoare sunt multiple, complexe si intercorelate şi nu se pot reduce doar la stimulii externi sau interni. Activitatea, reacţiile sunt declanşate şi de cauze interne si de cauze externe. Ansamblul lor a fost numit motivaţie de la latinescul motivus(care pune în mişcare). Pentru unii psihologi, motivul este unui generic al oricărei componente a motivaţiei fiind definit ca fenomen psihic ce declanşează, direcţionează şi susţine energetic activitatea. Comportamentele sistemului motivaţional sunt numeroase, variază ca origine, mod de satisfacere şi funcţii, clasificarea şi explicarea lor fiind controversate. Cei mai mulţi psihologi acceptă azi că motivaţia umană include trebuinţe, tendinţe, intenţii, dorinţe, motive, interese, aspiraţii, convingeri.
Pentru descrierea motivaţiei s-au utilizat în psihologie metafore construite pe baza unor noţiuni împrumutate din fizică.
Motivaţia acţionează ca un câmp de forţe în care se afla atât subiectul cât şi obiectele, persoanele, activităţile. Pentru a caracteriza o componentă a motivaţiei s-a folosit conceptul de vector care posedă în fizică mărime, direcţie şi sens. Analog vectorilor fizici, vectorii-motivaţiei sunt caracterizaţi prin intensitate, direcţie şi sens, proprietăţi care pot fi măsurate prin anumite metode de analiza psihologica. Direcţia şi sensul unui vector exprima atracţia, apropierea sau evitarea sau respingerea. Intensitatea lui, se regăseşte în forţa de apropiere sau respingere. Între motivaţiile active la un moment dat, ca şi între forţele fizice, pot exista relaţii diverse, dar mult mai complexe.
Motivaţia este construită din totalitatea motivelor care, în calitatea lor de condiţii interne ale personalităţii, determină, orientează, organizează şi potenţează intensitatea efortului în realizarea scopurilor. La baza motivaţiei stau trebuinţele.
Trebuinţele, dorinţele sunt puternic influenţate de mediu, de experienţa socială. Ele se diversifică şi se complică foarte mult. Astazi apar tendinţe noi : azi simţim nevoia telefonului, televizorului, calculatorului, automobilului ş.a.m.d dorinţe noi create de progresul tehnic.