Motivatia

Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala, cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata, pentru a promova în societate, pentru a câstiga un statut social superior.

De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii, influentând totodata dinamica pietei fortei de munca, învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si, în ultima instanta, calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam.

Ce este motivatia? Succint, putem spune ca este procesul care conduce, ghideaza si mentine comportamentele, de la cele elementare (ex. a mânca) pâna la cele mai complexe, determinând preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente.

Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca (determinata de dorintele, interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca (determinata, prin impunere, din exterior). Simplu spus, a munci exclusiv pentru bani sau  a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant  extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse.

Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa în comparatie cu cele motivate intrinsec. De aceea, atunci când dispare presiunea externa, oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa.

Ca urmare, având în vedere ca educatia este o activitate care va trebui sa continue pe tot parcursul vietii si în toate aspectele vietii, sistemele educationale sunt nevoite, acum, sa dubleze motivatia “externa” (care, ca si în cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata în totalitate) cu cea “interna”.  Ele  trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru participanti, numai astfel  acestia  vor continua sa învete si atunci când nu vor mai fi obligati.

Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec deosebit de important pentru evolutia individului. Importanta inerenta a modelului de succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient, ci si la cel al subconstientului, al comportamentului imitativ: “reteta de succes” este preluata în mod natural de individ, dar fara a-si pierde forta motivationala.  Pe 20 ianuarie 2004, cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul “Tânara generatie, fascinata de „descurcareti” si „tupeisti”, aici notându-se ca tinerii: “Nu-i admira pe cei care au reusit, ci pe cei care s-au descurcat. Pe cei care sunt smecheri, au tupeu si dau în toata lumea. Pe cei care arata bine, sunt îmbracati misto si stiu sa faca bani. Sunt sedusi de personajele slobode la gura, agresive, care  nu au figuri în cap. De cei care vorbesc pe limba lor…”.

Motivatia este factor principal al succesului. Numeroase studii  ofera dovezi concrete în sprijinul presupozitiei conform careia o motivatie puternica si încrederea în propriile puteri reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante  superioare.

Aceste rezultate au fost utilizate în unele sisteme orientate spre succes pentru reorientarea politicilor educationale: educatia  nu trebuie sa ofere numai instruire, ci trebuie sa ajute persoanele implicate sa-si descopere si  dezvolte atitudinile si abilitatile necesare obtinerii de performante si succes.

Unele sisteme bazate pe educatie si cunoastere, asa cum este si sistemul nostru de Internet Network marketing,  ofera persoanelor implicare  mai multe sanse de a utiliza în viata ceea ce învata în cadrul sistemului, comparativ cu altele. Ne aflam într-o competitie în care aceste semnale nu pot fi ignorate,  pentru binele  nostru, dar si pentru progresul  al comunitatilor si societatii românesti.

Prezenta sau lipsa motivatiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii românesti. Reorientarea vectorului de crestere trebuie, si subliniez TREBUIE, sa fie facuta in directa societatii cunoasterii si a economiei cunoasterii.

kant

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.