De ce?

In prezent suntem îndemnați să dăm uitării marile întrebări privind viața și moartea. De ce suntem aici? Ce sens are viața? Asemenea chestiuni sunt lipsite de rost, ni se spune. Tot ce trebuie să facem este să le ignorăm și să mergem mai departe. Și astfel pierdem din vedere cât de uimitor este însuși faptul de a exista.

Sunt convins că ceva prețios este în pericol de a fi înăbușit și că, din acest motiv, trăim mai puțin intens decât o făceam odinioară. Mie mi se pare că, dacă privim datele fundamentale ale condiției umane dintr-o altă perspectivă, ne putem da seama că știința nu știe de fapt atât de multe cât pretinde că știe și că nu poate explica cele mai profunde și mai înalte totodată aspecte ale experienței umane.

Marea provocare

Marea provocare a vieţii este să ai visuri măreţe, nobile, la care sa ții, pentru că ele sunt urzeala din care se va ţese viitorul presărat cu valoroase posibilităţi.

Cele mai mari realizări ale omenirii au început prin sădirea visurilor. Dintr-o singură ghindă se naşte o pădure. Dintr-un bob de porumb se nasc lanuri întregi. Tot așa, visurile sunt seminţele tuturor realităţilor viitoare.

Tu nu esti CV-ul tau

Ce ai construit?

Ce ai imbunatatit?

Cum iei deciziile?

Care este rezerva ta emoţională?

Cum acţionezi atunci când nimeni nu te vede?

Tu nu esti CV-ul tau. Tu esti poteca pe care ai lăsat-o în urmă, oamenii pe care i-ai influențat, munca pe care o lasi sa dea rezultate in urma ta.

 

P2P

Un nou fenomen social a apărut. Rețelele prieten-la-prieten asaltează toate industriile datorită mediului online. Este în același timp o sursă nouă de oportunități pentru indivizi și corporații. Pe măsură ce vezi apărând noi relații și interacționări sociale, apar și noi oportunități. În loc să construiești proiecte închise – presupunând ce vor face oamenii în avans – începi să construiești proiecte deschise. Pentru că există un nou set de valori, un nou set de aspecte pe care oamenii le apreciază. Construiești proiectul pentru auto-expresie și colaborare. Începi să construiești proiectul și-l consideri doar ca pe un tipar inițial. Și urmărești utilizatorii, cei ce văd cu adevărat ce se întâmplă, și alcătuiești o rețea de feedback sincer. Si astfel, tiparul inițial se transformă, evoluează în mod natural.

Solutia

Când viaţa îţi aduce o problemă, o soluţie a problemei vine în atenţia ta în acelaşi timp. Întrebarea este, la care dintre cele două aspecte eşti atent? Eşti focalizat și cooperant cu soluţia? Ori eşti cooperant cu problema? Dacă eşti precum cei mai mulţi dintre oameni și îţi petreci mare parte din timp continuând să focalizezi pe problemă – problema va crește și va face pui, iar soluția se va indeparta.

 

Europa

Cum poate fi caracterizată configurația spirituală numită Europa? Nu Europa într-un sens geografic, înțeleasă ca o hartă, ci Europa spirituala, catalizatorul unei vieţi spirituale, a unei acţiuni, a unei creaţii spirituale, incluzând şi scopurile, interesele, grijile şi eforturile, instituţiile, modalităţile de organizare. Europenii acţionează aici în retele, echipe, comunitati sau societăţi multiple de diferite grade, în familii, rase, naţiuni, toate corelate interior dar si exterior în mod spiritual, în unitatea unei configuraţii spirituale.

Dreptatea

Ceea ce  distinge o societate liberă de una neliberă este faptul că în prima fiecare individ are o sferă privată recunoscută, net separată de cea publică, precum și acela că individului nu i se pot da ordine, ci este chemat să respecte doar regulile aplicabile în mod egal tuturor.

Era un motiv de mândrie pentru oamenii liberi acela că, atâta vreme cât rămâneau între granițele legii, nu aveau nevoie să ceară permisiunea sau să respecte ordinele altcuiva. Este îndoielnic că, astăzi, putem spune și noi același lucru.

Ca să trăim pașnic, avem nevoie de un grad înalt de consens  cu privire la o listă lungă, și în cea mai mare parte tacită, de permisiuni și interdicții care constituie simțul comun al dreptății si nedreptății care ne ghidează în societate. Consensul la care trebuie să ajungem se referă la cum (nu „de ce“) să ne tratăm semenii, și trebuie să ajungem la consens acolo unde chiar reușim s-o facem: în practică.

Nu e interesant că cele mai mari succese ale noastre pe drumul învățării traiului în comun izvorăsc nu din acordul cu privire la ceea ce e corect, ci din acordul ca oamenii să-și decidă singuri viitorul?

Socul evolutiei

Nu cred că există persoană care să nu-şi dorească să fie fericită şi care să nu vrea să cunoască tainele universului. Apare însă întrebarea fundamentală: cum se poate realiza aceasta?

Există multe căi, dar toate au un element comun şi anume faptul că avem de-a face cu un proces al devenirii, care are loc în timp. Poate că acesta este şi motivul principal pentru care mulţi oameni renunţă la calea spirituală a cunoaşterii chiar înainte de a realiza o veritabilă transformare lăuntrică a fiinţei lor; îi sperie efortul, ideea de a fi perseverenţi.

Dacă dureaza mai mult, mintea noastra găseste anumite căi toxice de a atenua şocul evolutiei cu care te confrunti şi atunci te blochezi la un anumit nivel superficial de înţelegere. Si cine ştie cât timp va trebui să rămâi acolo până să realizezi următorul pas?!

The 4 Blocks of Strong Digital Presence

What is Digital Presence Your digital presence is everything about you on the Internet. This includes (but is not limited to): Your Website, Profile on Facebook, Twitter, Instagram, Snapchat or LinkedIn and other mediums Photographs of you that you or…

Citește în continuare The 4 Blocks of Strong Digital Presence

Viata la nivel cuantic

În fizica newtoniană, se crede că totul este un experiment pur obiectiv. Asta însemna că pot măsura parametrii  şi pe baza lor pot preciza interacţiunea dintre ei, şi de fiecare dată rezultatul va fi acelaşi. Din acest motiv, fizica newtoniană este numită deterministică, întrucât poţi determina producerea unui anumit eveniment, dacă cunoşti suficient de bine parametrii anteriori producerii lui.

Intre acesti parametrii, nu s-a introdus însă și efectul participanților, observatorilor sau al experimentatorilor. Atunci când a apărut fizica cuantică prin anii 1920, şi fizicienii au acceptat-o ca pe un mod de viaţă, ei au avut nevoie de o nouă înţelegere a rolului vieţii. Ei au înţeles faptul că participantul, experimentatorul, influenţează rezultatul experimentului doar și prin simpla lui prezență.

De exemplu, atunci când se studiază particulele, ele au un comportament atât material dat de masă cât şi energetic dat de prezenţa sarcinii electrice.

Iar acest comportament are la bază prezenţa observatorului. Deoarece atunci când îşi manifesta dorinţa şi credinţa să creeze un experiment prin care să evidenţieze manifestarea particulei ca şi undă atunci rezultatul era un spectru de refracţie, dar dacă observatorul îşi manifesta dorinţa şi credinţa să demonstreze că e o particulă, atunci rezultatul era prezenţa factorilor care indicau o particulă materială.

Ideea era că observatorul nu doar observă ci mai ales modifică și creează realitatea. Această idee este foarte profundă, deoarece, în viață, tu eşti  atât experimentatorul cât şi observatorul.

Conform fizicii cuantice, tu influenţezi şi modifici viaţa din mediul care te înconjoară. Astfel, gândurile tale influenţează tot ceea ce te înconjoară. Așadar, gândurile, atitudinile si credinţele noastre influenţează tot ceea ce ne înconjoară. Desigur este o întrebare important în ce sens produci aceste schimbari, sau dacă aceste schimbări sunt doar mici influențe sau sunt modificari notabile, sau chiar singularități. O intrebare pentru fiecare dintre noi este cât de benefică este prezența noastră, sau cum o putem face mai benefică. Răspunsul este in fiecare individ, dar și in comunitățile din care face parte.

Mulţi oameni vor gândi că asta nu poate fi real. Ei nu vor să creadă aşa ceva, iar motivul pentru care nu vor este acela că pentru a accepta aşa ceva e nevoie să schimbi modul în care gândești și trăieşti în lume. Ar trebui să recunoşti faptul că dacă tu eşti creator al unei realităţi pe care o deţii, atunci eşti şi responsabil de lucrurile pe care le aduci la realitate. Ori majoritatea oamenilor nu au şi nici nu vor să aibe vreo responsabilitate. Acesta e răspunsul unor oameni comozi care vor să îşi trăiască viaţa fără să fie responsabili de faptul că ei contribuie, că vor ori că nu vor,  la crearea realităţii în care ei trăiesc.

Iată un adevar tulburător dar și stimulator, creator de responsabilități nebănuite, atat individual, dar și pentru comunități, nații, umanitate.

#cuantic #newtonian #fizica #succes

NIHIL SINE DEO

error: Content is protected !!